VICTOR VLAD DE LA MARINA

Strada Victor Vlad De La Marina din Lugoj

Brauhausgasse -Strada Berariei

Brauhausgasse -Strada Berariei se numea strada in 1856 care se intindea din actuala Piata Victoriei si pana la colt cu Strada Timotei Popovici. Numele Brauhausgasse se trage de la o fabrica de bere care a functionat pe aceasta strada inca din sec. XVIII conform istoricului Heinrich Lay...A fost prima fabrica industriala a Lugojului , exceptand morile....

In anul 1891 a avut denumire de Facseti utca....si dupa 1920 a purtat denumire de Strada Fagetului....

In 1928 poarta denumirea de Strada Dr, Gh. Popovici dupa numele protopopului si istoricului  Dr. Da este o clădire valoroasa Popovici (1862-1927) .

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a purtat o vreme Strada Postei.

Dupa anul 1964 poarta denumirea de azi Strada Victor Vlad De La Marina.....Victor Vlad Delamarina (n. 31 august 1870, Satul-Mic, azi localitatea Victor Vlad Delamarina, judeţul Timiş - d. 15 mai 1896, Herendesti, judetul Timis) a fost un marinar, militar, poet si scriitor român, acuarelist. S-a remarcat prin poeziile sale scrise in dialect banatean....azi acest dialect a disparut din scrieri...

Fostul Hotel Concordia - sec. XIX

    Cladirea Concordia- din Lugoj, proprietatea Parohiei ortodoxe romane din Lugoj s-a construit intre anii 1885-1886 de firma Gorner-Parvy,  cu suma de 22745 florini. De-a lungul timpului, sala din gradina Concordia a gazduit numeroase manifestari culturale de emancipare a romanilor.

      Fostul Hotel Concordia a adapostit si Institutul de Fete "Adormirea Maicii Domnului", jan­dar­me­ria interbelica, apoi, în pe­rioada comunista, Uniunea Cooperativelor de Consum "Flamura", De-asemenea aici a avut loc celebra " masa a poganilor '' condusa de Coriolan Brediceanu unde au participat numerose personalitati ale vremii . In prezent desi este intr-un centru al orasului este intr-o avansata stare de degradare ....o cladire a istoriei locale care trebuie protejata si restaurata ...La celebra " masa poganilor" in perioada primului razboi mondial cat a stat la Lugoj pana in 1919 a participat si cunoscutul filozof Camil Petrescu....

Cladire construita 1858 (are inscriptia pe poarta) ...fatada cu arhitectura de inceput de sec XX....

poarta cu inscriptia 1858 .....

Posta Veche -Actuala Biblioteca Municipala 

Cladire construita la sfarsitul secolului XIX si a gazduit pana in 1964 posta locala. Intr-un corp  al cladirii a functionat si prima centrala telefonica din oras icepand cu anul 1902. Tot aici a functionat si telegraful orasului...

Vechea Posta ...actuala Biblioteca Municipala

                                                                     ...postas la sfarsitul secolului XIX...

Casa Bredicenilor

      Casa Bredicenilor Era o casă foarte largă si frumos mobilată. Compusă de fapt din două corpuri de casă unite printr-o poartă acoperită. Între ele se află o mare curte interioară, cu flori, arbusti de liliac si oleandri. În mijloc era o fântână mare cu pompă, care alimenta instalatiile sanitare, baia si bucătăria. Corpul mare al casei cuprindea o sufragerie mare, traditională, cu chipurile strămosilor pe pereti. Strămosi care au jucat un rol în viata politică a orasului si a Banatului. De exemplu familiile Damaschin-Nedelcu au înfiintat prin 1830 o "Societate secretă Constitutia". Pentru care au fost si închisi. În afară de sufragerie mai erau două saloane, cu pian smaret, trei dormitoare, baie, etc. În casă se mai afla si o mare bibliotecă, ce cuprindea opere clasice din literatura universală, cu precădere traduse în limba germană. Cel de-al doilea corp de casă avea doar două camere si dependinte. Aici fuseseră birourile de avocat ale bunicului meu, Coriolan Brediceanu, om politic, membru al Parlamentului de la Budapesta. Acest corp al casei a fost pus la dispozitie de Bunica mea tinerei perechi Blaga, între 1924-1926. Cabinetul de stomatologie si l-a instalat Mama în clădirea mare, într-unul din saloane. ....citat din amintirile lui Dorli Blaga fica lui Lucian Blaga....

......In anul 1926 fostul prefect George Dobrin face o petitie catre administratie cu propunerea ca numele strazii sa fie Strada Domneasca -(Herrengasse) . Denumirea de Herrengasse  a fost o denumire neoficiala inanintea primei denumiri oficiale care apare si in evidentele Bisericii Romano-Catolice.

....când Mama mea si-a deschis cabinetul, Tata a conceput pe niste mărunte foi de calendar următoarele reclame glumete: "Rupere de fălci plăcută numai în str. Făgetului 4 la Dr. C. Brediceanu-Blaga. Senzationale sedinte dentistice."
Lugoj, str. Făgetului 4. Mare minune! Un înger scoate dinti fără durere."
"A venit! Cine?
Dr. B.r.d.c.n.!!
Vă scoate dintii!!
Pune altii de aur!
A venit! Mult dorita si de toti adorata
Dr. Cornelia Brediceanu""Un înger s-a coborât! Unde? La isvorul de apă Pucioasă. Vindecă toate durerile de dinti.
Dr. C. Brediceanu
arhanghel dentist". citat din Dorli Blaga fiica lui Lucian Blaga.....

Fosta Tipografie unde s-a tiparit ziarul local Drapelul -1901

    In peisajul presei romanesti din Monarhia Austro-Ungara, ziarul "Drapelul", aparut la Lugoj intre anii 1901 si 1920 era o expresie a identitatii regionale .

Autorizatie de reprezentare la Unirea de la Alba Iulia din Decembrie 1918

Cladirea in care a trait pictorul Virgil Simionescu 1881-1941

Casa pictorului Virgil Simionescu
Casa pictorului Virgil Simionescu

Virgil Simionescu si-a facut studiile liceale la Lugoj, apoi a plecat la München unde a urmat intre 1902-1906 cursurile de pictura la Academia de Arte Frumoase, aceeasi Academie pe care a urmat-o si pictorul Nicolae Tonitza (1886-1940), diferenta de varsta intre ei era de cinci ani. Dupa infaptuirea Unirii tuturor romanilor a fost numit profesor de desen la Liceul "Coriolan Brediceanu" din Lugoj. La Lugoj si-a încercat talentul cu pictura de sevalet. A muncit enorm, a avut o viata grea. S-a catarat pe schele ca sa-si castige existenta lui si a familiei, a pictat nu mai putin de 48 de biserici in decursul carierei sale, printre care Biserica Episcopala din Lugoj.

Cladire veche cu caramida aplicata si o poarta valoroasa din lemn sculptat.

Casa in care a trait Victor Vlad De La Marina -poet Banatean

Casa Victor Vlad De La Marina -poet Banatean

Ãl mai tare om din lume 

de Victor Vlad De La Marina

........................

Mulce-am văz't, pă bani, viedz bine.
Cum nu vege ori șî șine.
D'apăi l-am văzut anume
P-"ăl măi tare om dîn lume",
Care să juca cu leii
Si-i băcea dă-i lua tăti zmeii!
Cui l-o doborî-n tărînă
Ișia că-i plăceșce-n mînă
O hîrcie d-a d-o sută
Fără dă niși o dispută.
Dar cum mi ce puni cu neamtu,
Care-n ghinț îț rupe lantu?......

Victor Vlad De La Marina

Sofia Vlad mama lui Victor Vlad de la Mariana si fiica primarului Lugoj Constantin Radulescu....

                                                                                         Familia Vlad in 1885

Mama lui Victor Vlad de la Mariana d-na Sofia era fiica lui Constantin Radulescu fostul primar al Lugojului , si a fost o cunoscuta scriitoare si muziciana in Lugoj si mama scriitorului Victor Vlad Delamarina, creatorul poeziei in dialect banatean. La seratele muzicale din casa Sofiei Radulescu Vlad, unde se intrunea elita orasului, se discutau problemele administrative ale orasului si se luau hotarari pentru buna sa gospodarire. 

Scoala gimnaziala Nr. 4 -1900 .

Scoala de pe Str. Victor Vlad De La Marina a fost construita in 1900 cu fatada inspirata din arhitectura antica greaca cu fronton si ornata cu capiteluri ionice. Este sediul unei vechi scoli cu origini din vechiul invatamant al imperiul austro-ungar. Pe straziile actuale V. V. De La Marina , inceputul strazii Stefan Cel Mare, 20 Decembrie si chiar la inceptul strazii 13 Decembrie functionau vechi scoli romanesti din perioada imperiului austriac .Aceasta aglomerare de scoli se datoreaza ca la inceput ele au fost construite cu aportul bisericii (fosta biserica Sfantul Nicolae....) si nu in ultimul rand a faptului ca Lugojul era capitala de regiune si astfel atragea in zona un numar mare de cursanti. In aceasta zona au functionat o serie de institute sau academii.

Brauhausgasse -Strada Berariei....1718 Lugoj

       Fabrica de bere de la Lugoj se afla pe locul actual de la nr. 37 de pe Strada Victor Vlad De La Marina....a fost prima  fabrica industriala din Lugoj contruita odata cu instalarea administratiei habsburgice in sec. XVIII. Conform istoricului Heinrich Lay in cartea sa Lugojul Mosaic este mentionat anul 1748 cand a fost construita fabrica de bere  si tot in cartea sa Istoria Strazilor De La Inceput Pana In Prezent este mentionata ca data inceputul de sec. XVIII.   

     Functionarea fabricii de bere din Lugoj din sec. XVIII se datora ca in Lugoj incepand cu 1718 erau cantonate in permanenta un numar mare de trupe austriece, avand ca scop deservirea acestora si evitarea declansarii unor epidemii datorate de faptul ca zona era mlastinoasa iar in zona Lugoj cursul raului Timis inca nu beneficia de lucrari de regularizare si indiguire ... Desigur ea era de nivelul targusorului Lugoj si nu se compara cu cea devenita deja traditie cu cea din Timisoara... Fabrica de bere de pe aceasta strada a functionat pana la mijlocul sec. XIX. Ulterior a aparut alta fabrica de bere dar in alta zona a orasului cu denumirea de Lugos....In prezent nu se cunoasc date foarte multe despre aceasta fabrica din sec. XVIII sau nu sunt oferite publicului larg.... 

... aici a fost fabrica austriaca de bere din Lugoj pana la mijlocul secolului XIX....

Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți